Se afișează postările cu eticheta investitie proasta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta investitie proasta. Afișați toate postările

Angajatii se desteapta

/ duminică, 3 aprilie 2016 /
I hate the corporate world. Mi-a luat ceva vreme ca sa imi dau seama, dar din fericire pentru mine, nu mi-a luat mai mult de un an de zile ca sa realizez ca ma potrivesc intr-o firma mare ca nuca in perete. Nu discut aici despre asteptarile mele ca angajat si nici despre cele ale angajatorului, deoarece marea majoritate a experientelor mele sunt pozitive si, per total, nu am nimic rau de spus.

Unless you're a pathological optimist, happiness at work does not exist. 


Doar ca, la un moment dat, a venit timpul sa intorc capul si sa privesc in fata, nu in spate. Exemplul meu e, cu siguranta, diferit cand vine vorba sa ma compar cu alte persoane, mai ales pentru ca eu nu am inceput sa lucrez intr-un mediu corporatist inca de la inceput, de pe la 21 de ani. O chestie pe care n-am apreciat-o niciodata e cat de mult incearca managerii si oamenii de HR sa-ti bage pe gat chestia cu happiness at work. Dude, I pay my bills because you give me money. Uneori, nici macar nu-mi dati destui bani ca sa acopere toate cheltuielile, dar de bine, de rau, tot ma duc la serviciu. Serios, chiar v-ati astepta sa va pup unde nu bate lumina soarelui doar fiindca binevoiti sa imi dati banii de salariu? GET THE FUCK REAL.

Norocul meu a fost ca am lucrat intr-un startup unde oamenii erau chiar faini, si intr-o oarecare masura, mi-a parut rau ca plec. Ghinionul meu e ca am lucrat intr-o cladire unde activa o alta firma, si astfel trebuia sa interactionez cu o gramada de indivizi carora li se fusese insuflata porcaria asta cu happiness at work. I mean - oamenii necunoscuti dadeau mana cu mine, imi puneau mana pe umar ca sa ma intrebe ce mai fac, si ma intrebau daca era ceva in neregula cu mine daca veneam nemachiata. Seriously, dude, vezi-ti dracului de treaba, adica intoarce-te la calculator si actually do your job in loc sa stai de vorba cu una care nici macar nu iti e colega. Atatea cazuri am vazut in care oamenii frecau menta pentru ca erau prea multi si nu era nimeni sa ii controleze... si, ulterior, se mirau de ce erau dati afara. Lucrurile sunt super-diferite daca e sa comparam un angajat entry-level sau medium-level pe marketing/sales cu un angajat din IT. Cei din urma (cu tot respectul, dar asa se intampla) sunt pupati in fund fiindca stiu sa scrie cod, pe cand cei din marketing sunt tratati cu lipsa de respect, fiindca hei, nu-ti convine unul, imediat iei un absolvent. Chestia cea mai tare e ca cei care scriu cod, in cele mai multe cazuri, habar n-au cum sa faca o campanie pe LinkedIn sau Facebook, si nici nu au idee ce inseamna content marketing, ca sa nu mai zic de faptul ca toti au impresia ca nu pot scrie altceva decat cod - doamne fereste sa-i pui sa stea sa scrie o postare de blog. Si guess what, marketizarea unui produs web/mobile e 50% din succesul lui, dupa cum 50% e codul din spate. 

Hai sa facem un calcul


Ok, intorcandu-ma la ideea ca angajatii se desteapta, am sa va prezint un studiu de caz. Pe Upwork, tariful meu e de $8 pe ora. Asta inseamna 30 lei/ora. 'Eftin', din punctul meu de vedere, 'eftin' ca braga. Dar hai sa facem un calcul. Nu stiu cum o fi in alte orase, insa aici in Iasi, salariul de intrare in corporatii pe care n-o sa le numesc (dar toata lumea stie cine sunt, fiindca-s doua mari birouri, unul la Palas si altul in Canta, fix langa Emag, si ambele firme se ocupa cam cu aceleasi chestii) e 1500 lei. Buuun, ia sa vedem cat face asta pe zi. Avem 4 weekenduri intr-o luna, deci 20-22 zile lucratoare. Hai sa fiu optimista si sa impart 1500 lei la 20 zile, nu la 22, ca sa iasa banu' mai bun. La 1500 lei, ai (ne)sansa sa faci 75 lei pe zi. Impartit la 8 ore de munca, iese 9.375 lei pe ora. Fata de 30 lei, zic ca e o diferenta. Treaba sta cam asa: daca lucrezi doar 3 ore pe zi de acasa cu 30 lei ora, faci 90 lei pe zi, ori 20 de zile lucratoare pe luna = 1800. Din start mai mult decat iti dau aia de la corporatii! Din start. 
OK, OK, poate n-ai asigurare de sanatate si nici darile platite la stat - but guess what, multe firme se fofileaza cand vine vorba de chestiile astea doua, si poti sa te trezesti ca ai o banala operatie de apendicita si nu esti asigurat. Pe bune, inca mai exista cazuri dintr-astea, regardless of ANAF. 

Lucrurile sunt mai complicate decat par


OK, ia mult timp pana iti faci o reputatie pe Upwork sau oricare alt site de freelancing. Depinde mult si cu ce te ocupi. Spre exemplu, developmentul incepe la $1500/luna si poate ajunge lejer la $3000/luna daca esti bun la ce faci si iti creezi o lista lunga de rating-uri pozitive. Guess what, eu nu-s coder si nici nu stiu daca am sa ajung vreodata (desi ma tenteaza, mult, nu doar din cauza motivelor pecuniare), si am de zis urmatorul lucru: In prezent, o duc mult mai bine decat daca as lucra la oricare firma din Iasi. Da, am avut un mare noroc cand am prins job-ul pe care-l am in prezent. Da, poate mi se potriveste chestia cu lucratul de acasa, fiindca nu sunt cea mai sociabila persoana din lume. Si da, sunt mult mai muncitoare decat MULTI altii de varsta mea, motiv pentru care ma si stradui sa ma auto-depasesc si sa fac cat mai mult. Ca deh, cand lucrezi de-acasa, zilele trec usor, lenea e mare, si risti sa devii suferind de Alzheimer azi-maine-poimaine, daca nu iti stimulezi cumva creierul.

Angajatii se desteapta

Daca iau toate joburile pe care le gasesc pe ejobs si bestjobs astazi, o sa ma intalnesc cu sintagme inutile de genul: salariu motivant, program flexibil, laptop de serviciu, mediu de lucru dinamic. Citisem zilele astea un articol foarte bun  de-al lui Claudiu Manea, publicat pe republica.ro. Manea da un exemplu excelent. Parafrazez: o crestere salariala de 50 lei inseamna the whole world pentru un angajat care face 1000 sau 1500 lei, dar acelasi lucru nu e valabil pentru un angajat care face 5000 lei pe luna. Mediul de lucru poate sa fie asa dinamic incat sa vrei sa-ti pui streangul dupa ce petreci 14 ore la corporatie pe zi. Laptopul de serviciu mi se pare mandatory, ori iti dau aia un computer pe care sa-ti faci treaba, ori poti lucra si de acasa - ca responsabilitatea ta nu e sa aduci hardware in companie, e fix invers. Iar programul flexibil... hai macar sa nu mai radem de angajati, da? Ce program flexibil? Cand stai 9 ore acolo si petreci 2 ore in mijloace de transport... cand lucrezi in pauza de masa fiindca, eventual, team leaderii sau project managerii nu-si fac treaba si urla la tine degeaba... sau cand te transfera de pe un post pe altul si nici macar nu-ti schimba contractul de munca, si tu tot service desk esti.. Hai sa fim seriosi. An employee has no life, cel putin nu la noi.

Asa ca ce face angajatul? Ia sa vedem. E bun la engleza? Stie sa codeze un picut? Are ceva timp liber in weekend si vrea sa investeasca in el? Foarte bine. Ia un proiect micut, client multumit, rating pozitiv. Luna urmatoare, la fel. Peste inca o luna, la fel. Banii poate nu-s destui, dar hai sa zicem ca face 100 euro pe langa salariul mizer pe care il are. Pai daca el face 1500 lei la job si inca 500 lucrand cateva ore pe weekend, deja pasim in 2000 pe luna, nu? Si intr-o zi, clientului ii place atat de mult de tine incat vrea sa te angajeze full-time, si-ti da $1000/luna. Si-ti mai face si acte, domle, ca sa vezi. Pai lucrezi in continuare la corporatie, unde, per total, iti pierzi 11 ore de luni pana vineri? Sau iti faci un birouas la tine acasa?
Incerc sa nu exagerez. Nu toata lumea e ca mine, adica antisociala. Unele medii de lucru sunt, intr-adevar, pozitive. Dar ceea ce foarte multe firme esueaza sa constate e faptul ca oamenii sunt motivati de bani. Uneori, doar de bani. Uneori, jobul tau poate sa fie extrem de aiurea, dar daca esti platit bine, iti permiti sa mergi in city break-uri o data pe luna, si poate asa te simti mai relaxat. Dar cand nici nu ai bani si mai si urla cate unul la tine pentru ceva ce, eventual, nu ai facut gresit... nu merita sa-ti bati capul. E o investitie foarte proasta sa fii corporatist. 

A te angaja in Romania e o investitie proasta


Iata, deci, ca-mi vand creierul americanilor. Multi dintre noi o fac, chill. De ce? Pai... sansele sunt foarte mari sa plateasca triplu sau chiar cvadriplu fata de o firma de la noi. Mai si aprecieaza ca suntem muncitori (uneori chiar prea muncitori). Daca ai noroc sa dai peste cine trebuie, s-ar putea ca acel client sa fie mai intelegator decat toti angajatorii tai anteriori la un loc. Si chestia cea mai tare e ca nici macar nu trebuie sa speli babe la fund sau sa culegi capsuni si sa-ti rupi spatele. Nici macar nu esti fortat de imprejurari sa pleci din tara. Poti ramane aici, cu diferenta ca-ti poti plati chiria, ai ce manca si cu ce te imbraca, versus a lucra la unele firme romanesti unde nu se poate sa indeplinesti niciunul dintre visele realiste de mai sus. Ba mai mult, daca ai chef sa locuiesti in Germania sau Franta, daca ai contract si un salariu frumusel, nu-ti zice nimeni sa nu te muti acolo, cata vreme poti sa platesti chirie si taxe statului respectiv, evident.

Daca nu se schimba nimic, nimeni n-o sa mai lucreze in conditiile astea. Exploatatorii au sa fie nevoiti sa-si deschida locatii in Africa, pentru ca nici indienii n-au sa mai accepte sa lucreze pe $1, in curand. Si get this - eu am 30, dar peste 10 ani toti romanii tineri de 20-30 ani au sa vorbeasca engleza la perfectie si au sa stie sa codeze. In alte cuvinte, get real or get out. Daca ai o firma, macar fa-o ca sa nu te urasca lumea.


*sursa imagini: Unsplash
 
Copyright © 2010 Cristina Vulpe, All rights reserved
Design by DZignine. Powered by Blogger